Patru tineri: Ion Dumitriu, C. Mitroescu, Victor Pavel, Valeriu Ciumacu în sala B. C. U. (fragment)

Ion Dumitriu, pictor de 29 de ani, este un figural prin excelenta, un peisagist îndragostit de un tip de priveliste, – peisajul de munte si de coline, – gasit prin preajma Brasovului: "Poiana Marului", "Piscul Borîi", "Teposul", "Muchia lui Iepure", sînt indicatii toponimice care o demonstreaza, ca si "Piscul Calului" sau "Pîseul". O fraza mai veche a lui Horia Bernea (prin 1961 – 63) este înrudita cu aceste viziuni; de altfel, "Poiana Marului" a facut scoala, oarecum ca Balcicul între cele doua razboaie, si sînt multi tineri care grafiaza cu deliciu caligramele voluptoase ale mameloanelor cladite prin aglomerari pe mai multe planuri pîna în susul pînzei, cam în formula scandarii terenului prin bosatúri, în spatiul enluminurii gotice tîrzii, sau la Simone Martini. Ion Dumitriu a patruns anul acesta si în Bienala de pictura si sculptura, cu doua peisaje similare celor zece din expozitia de care vorbim. O arta care aminteste peisagistii englezi de la 1820, pe Palmer în special, atît prin "pattern"-ul motivului, cît si prin sentiment.

Mai sînt îndragostiti de realitate, mai cînta peisagistii români placerea de a îmbratisa zarile înalte si de a te asterne fetei brune si verzi a litosferei noastre, din care ne hranim si de pe care privim cerul!...